Totul a plecat de la mișcarea sionistă teoretizată și inițiată de Theodor Herzl la finalul secolului 19 pentru salvarea evreilor de pretutindeni, ca reacție la faptul că în majoritatea țărilor europene mișcările naționaliste (de dreapta) îi puneau pe evrei în poziții de discriminare oribile, ca persoane sau ca întregi comunități. Ideea în sine nu îi aparținea lui Herzl, ci este de găsit în Germania secolului 17, unde ar fi fost creată și sintagma „evreii – un popor fără țară, pentru Palestina – o țară fără popor”, iar ulterior a fost preluată și susținută de lord Shaftesbury. Substratul dogmatic evanghelic este a doua sosire a lui Mesia, care conform scrierilor sfinte trebuie să îi găsească pe toți evreii adunați în țara sfîntă. Intenția lui Herzl nu avea legătură cu cele sfinte, ci cu cele practice: evreii să își „facă” o patrie a lor, undeva în lume. Doar că majoritatea teritoriilor locuibile erau ocupate, iar din cauza antisemitismului european adînc înrădăcinat în mai mult de un mileniu, nimeni nu se grăbea să le cedeze vreun teritoriu. S-a propus la început o parte din Argentina și alte vreo două variante, între care Crimeea, fiindcă Rusia ar fi fost de acord să o cedeze. Finalmente dr. Herzl a avut ideea ca evreii să se întoarcă în Palestina – dacă după două mii de ani o asemenea mutare se mai putea numi „întoarcere” – deși Talmudul, conform prof. Shlomo Sand, interzice explicit adunarea evreilor pe acel teritoriu. Cu o singură excepție: evreii credincioși au voie să se mute la Ierusalim nu pentru a trăi ci pentru a muri acolo. Din motive religioase.
În orice caz la început ideea a fost respinsă de toate categoriile de evrei, de la cei care locuiau în Palestina – aproximativ 30.000 – la hasidici, secularizați, etc. Dr. Theodor Herzl ar fi vrut ca primul congres sionist să se țină la Munchen. Aveți în vedere că la finalul secolului 19 – începutul secolului 20 Germania avea o comunitate evreiască semnificativă și era (conform istoricului român Lucian Boia) probabil cea mai puțin antisemită țară europeană. 78 dintre cei 80 de rabini din Germania au semnat o scrisoare comună în care s-au declarat împotriva găzduirii primului congres sionist pe teritoriul Germaniei. Așa că Herzl a trebuit să se mulțumească cu orașul elvețian Basel.
Va urma
